MUZEUL VIRTUAL EMINESCU

4. Cinema & Videograme

                 

  

În această secţiune sunt adunate cele mai preţioase  contribuţii de ordin cinematografic (filme documentare, filme artistice) care înfăţişează modul în care este  percepută personalitatea lui Eminescu în zilele noastre.

                        

Un studiu privind filmele dedicate lui Eminescu 

“Luceafărul” (1986), un film de Emil Loteanu

VEZI FILMUL

” Un bulgăre de humă” (1989), un film despre prietenia dintre Eminescu şi Creangă

Partea I

VEZI FILMUL

Partea a II-a

VEZI FILMUL

  Partea a III-a

VEZI FILMUL

 Partea a IV-a

VEZI FILMUL

Partea a V-a

VEZI FILMUL

Partea a VI-a

VEZI FILMUL

Partea a VII-a

VEZI FILMUL

Partea a VIII-a

VEZI FILMUL

Partea a IX-a

VEZI FILMUL 

Partea a X-a

VEZI FILMUL 

Partea a XI-a

VEZI FILMUL 

Luceafărul (2015)

Vezi

„The Evening Star” – Phantom of the Opera Style (Part I)

Vezi

„The Evening Star” – Phantom of the Opera Style (Part II)

Vezi

„The Evening Star” – Phantom of the Opera Style (Part III)

Vezi

” The Evening Star” – Phantom of the Opera Style (Part IV)

Vezi

” The Evening Star” – Phantom of the Opera Style (Part V)

Vezi

Eminescu versus Eminem

Vezi filmul

                                                                                   „Geniu sublim (Eminescu)”

Scenariul filmului a fost scris în anul 1966 de Cristian Petru Bălan, intrând oficial în portofoliul de scenarii al Centrului Cinematografic Bucureşti,  în anul 1967. Deoarece scriitorul a emigrat în SUA, scenariul nu a mai putut fi fructificat. El este publicat la editura Western Publishing din Chicago, în anul 1996. Copii ale acestui scenariu se găsesc la biblioteca Academiei Române, Biblioteca Universităţii din Bucureşti ş.a.

„Un bulgăre de humă” (1989)

Vezi filmul

Film/Parodie la adresa lui Eminescu

Vezi parodia

Octav Minar (pseudonim al lui Octav Popovici; 8 noiembrie 1886 – 1967) prozator, traducător scenarist de film şi istoric literar. De origine armean, Octav Minar a fost licenţiat în Drept al Universităţii din Iaşi şi doctor în litere şi filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu teza: „Metoda istorică şi estetică în cercetarea operelor literare”. A  fost profesor şi avocat.  A colaborat la  „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Rampa”, „Universul”, „Revista idealistă”, „Adevărul literar”, „Flacăra”, „Dimineaţa”, „Facla” şi „Viaţa literară şi artistică”. O parte dintre articolele sale sunt semnate cu pseudonimul O.M. şi Omin

Opera

Eminescu comemorativ,Iaşi, 1914;

Filosoful Conta. Viaţa şi opera. Poeziile. Cugetările lui postume,Iaşi, 1910;

Caragiale. Omul şi opera,Iaşi, 1912;

Artistul reginei (Grigore Manolescu),Iaşi, 1913;

Eminescu în faţa justiţiei,Bucureşti, 1914;

Umbra lui Christ,Bucureşti, 1914;

Veronica Micle, muza lui Eminescu,Bucureşti, 1914;

Quo vadis,Bucureşti, 1915;

Delavrancea apărând pe Caragiale,Bucureşti, 1923;

Critica literară în secolul al XIX-lea,Bucureşti, 1929;

Moliere povestind copiilor,Bucureşti, 1930;

George Coşbuc,Bucureşti, 1933;

Simfonia veneţiană. Romanul unei mari iubiri: Eminescu – Veronica Micle,Bucureşti, 1936;

Eminescu. Aspecte din viaţa şi opera poetului,Bucureşti;

Patriotismul lui Eminescu (Geneza),Bucureşti

Ediţii

Cum a iubit Eminescu. Pagini intime,Iaşi, 1911;

• Vasile Conta, Opere complete,Bucureşti, 1914;

• Veronica Micle, Dragoste şi poezie, ale lui pentru mine şi ale mele pentru dânsul,Bucureşti, 1923;

• I.L. Caragiale, Teatru,I-II, Bucureşti, 1924, Teatru inedit,Bucureşti, 1926;

• Mihai Eminescu, Probleme şi analize filosofice,Bucureşti, 1924;

• G. Coşbuc, Poeme şi poveşti,Bucureşti, 1932.

Antologii

Iaşii în lumina vremurilor de altădată,Iaşi, 1911;

Idei şi gândiri,Bucureşti

Traduceri

• F.M. Dostoievski, Romanul unui necunoscut,Bucureşti.

N.B. Sorin Alexandrescu, pe vremea cât era cercetător la Institutul de Literatură şi Folclor, a fost desemnat de G. Călinescu să îl ” desfinţeze” pe Octav Minar, acuzându-l de falsuri, elemente născocite, documente dubioase. Această pornire de ură a lui G. Călinescu a condus la acreditarea unei păreri greşite a posterităţii cu privire la cărţile tipărite de Octav Minar. Considerăm că este necesară o nouă analiză, mai ales după publicarea în anul 2000 a unui nou set de scrisori Eminescu Veronica, până atunci necunoscute.

1. ”EMINESCU, VERONICA, CREANGĂ  “, de OCTAV MINAR

  (primul film documentar românesc dedicat lui Eminescu)

PARTEA I

VEZI FILMUL

PARTEA a II-a

VEZI FILMUL

PARTEA a III-a

VEZI FILMUL

Detalii privind realizarea filmului „Eminescu, Veronica, Creangă

2. ” Dumitru  Panaitescu Perpessicius, vorbind despre Eminescu”

Film documentar

3.” Acad. Eugen Simion vorbind despre Manuscrisele eminesciene”

Vezi documentarul

                                      4. „Manuscrisele eminesciene”,

                                              un film documentar de Alexandru Sârbu (1974)

                                                 Vezi documentarul

 5. ”Eminescu  şi culisele unui asasinat politic”

 documentar de ANDREI GHEORGHE

VEZI FILMUL

                                  6. Constantin Barbu: Serial EMINESCU la TV 3 Craiova

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (I)

Vezi filmul

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (II)

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (III)

Vezi filmul

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (IV)

Vezi filmul

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (V)

Vezi filmul

„Codul uciderii lui Mihai Eminescu”, documentar de Constantin Barbu (VI)

Vezi filmul

7. “ Eminescu” ,  Realizator ION CARAMITRU

Partea I

Vezi filmul

Partea II

Vezi filmul

Partea III

Vezi filmul

8. ”MIHAI EMINESCU – MĂRTURIE DESPRE MINE ÎNSUMI” (2002), Realizator  MUGUR VASILIU, Invitaţi: Vladimir Beliş, Dimitrie Vatamaniuc, Ion Filipciuc, Theodor Codreanu, Nae Georgescu, Ilie Bădescu, Mihai Ungheanu, P.F. Teoctist

VEZI FILMUL

           9.  “Cu EMINESCU prin IAŞI”

VEZI FILMUL

10. ”Salvaţi casa lui Eminescu de la Văratec”

VEZI FILMUL

        11.  ”Casa memoriala VERONICA MICLE”
VEZI FILMUL

12.Mihai Eminescu, Veronica Micle inedit”

 (emisiunea “Doamne de poveste” 2011)

Partea I

VEZI FILMUL

Partea a II-a

VEZI FILMUL

13.Veronica Micle şi Mihai Eminescu”

Vezi filmul

Poveste de iubire  VERONICA-EMINESCU

Vezi filmul

14. “Acasa la Mihai Eminescu”

VEZI FILMUL

15. Memorialul Ipoteşti”

Vezi filmul

16.Convieţuirea cu Eminescu”

VEZI FILMUL

           17. Despre “Fondul Eminescu” de la Muzeul Literaturii Române  din Bucureşti

VEZI Documentarul

        18.   “Locul unde a inceput povestea extraordinara de dragoste ascunsa a lui Mihai Eminescu”,  by bunaziuaiasinews

  “VERONICA MICLE”

Vezi documentarul

   19.    Film Documentar “Mihai Eminescu”

Vezi documentarul 

20. Film documentar ” Eternul Eminescu”

Vezi documentarul

        

21. Mihai Eminescu – „Călătorie virtuală în absolut”, un film de Anca Damian, producător Ministerul Culturii

(în curând şi pe acest site)

 

22. ” O rămâi”, Un film inspirat din opera lui Mihai Eminescu

Vezi

23. ” Sanctuarul lui Eminescu”

Vezi

Salvaţi Casa lui Eminescu de la Văratec

Vezi

24.”I.CREŢU – Activitatea ziaristică a lui Mihai Eminescu”

Partea I-a

Vezi documentarul

Partea a II-a

Vezi documentarul

25. „Mihai Eminescu – Jurnalist Politic, Omorât la comandă”

Vezi Documentarul

26.Despre boala si moartea lui Mihai Eminescu “

Vezi documentarul

” Eminescu şi Perpessicius” 2012

Vezi documentarul

” Piese rare şi unicate din Arhiva şi Biblioteca I.C. Rogojanu” (2012)

Vezi documentarul

” Cuvânt la căpătâiul lui Eminescu” – Ianuarie 2012

Vezi documentarul

„Biserica Uspenia unde a fost botezat Eminescu

Vezi documentarul

Apel – Salvaţi casa lui Eminescu de la Văratec !

Vezi

Călătorie pe aleea lui Eminescu de la Belu

Vezi documentarul

Copii recită din Eminescu (2012)

Vezi

„Dor de Eminescu”

Vezi documentarul

” Ecouri eminesciene”

Vezi documentarul

” Dumnezeirea la Eminescu” (1995)

Vezi detalii

„Eminescu”

Vezi

Eminescu la Cernăuţi

Vezi

Portret Eminescu (1964)

Vezi

Mihail Sadoveanu recitând din Eminescu (1965)

Vezi

Film documentar despre Sibiu (1967) – placa memorială Mihai Eminescu

Vezi

De ce scria Eminescu ? Însemnări de Nichita Stănescu (1967)

Vezi

Nicolae Ceaușescu depune coroane de flori la mormântul lui Eminescu (1969)

Vezi

Mari prietenii literare: Eminescu şi Creangă (1969)

Vezi

Interviu cu Gh. Botez, directorul Bibliotecii Mihai Eminescu – Iași

(1969)

Vezi

Comemorare Eminescu (1969)

Vezi

Expoziţie Eminescu (1970)

Vezi

Documentar Eminescu (1971), de Tudor Vianu

Vezi

Documentar Eminescu în serialul ”Moșteniri pentru viitor” (Nichita Stănescu vorbind despre Eminescu)

(1977)

Vezi

Moment Poetic Eminescu – 1988 (recită Paul Ioachim)

Vezi

Bucureştii lui Eminescu (1990)

Vezi

Convieţuirea cu Eminescu (2010)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (I)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (II)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (III)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (IV)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (V)

Vezi

Eminescu în Arhiva Multimedia a Televiziunii Române (VI)

Vezi

Charles de Gaulle îl citează pe Eminescu !

” Vrem stat naţional,  nu stat cosmopolit „

Vezi

Eminescu, ultimul romantic

Comentariul şi lectura Tudor Vianu, recită Mihail Sadoveanu

(1975)

Vezi

Pe urmele Eminescului

Vezi

Locuri şi mărturii ale biografiei literare eminesciene

Vezi
” Eminescu şi Călinescu”

Vezi

Sadoveanu: să ne aducem pururea aminte de Eminescu

Ascultă

Șerban Cioculescu, vorbind despre Eminescu (1971)

Vezi

Prof. N. Georgescu despre editarea poeziilor lui M. Eminescu

Vezi

Eminescu – Antidot la uitare

Vezi

G. Călinescu – M. Eminescu -Poetul nepereche

Ascultă

„Românie – plai cu dor”

Emisiune de Rodica Lupu (19.06.2011)

Ascultă

Creangă, Eminescu, Veronica Micle

Vezi

27. ” Mircea Micu în dialog cu N. Georgescu: despre arestarea lui Eminescu”

Vezi emisiunea

28.  “Petru Creţia vorbind despre Ipoteştii lui Eminescu”

Vezi documentarul

29. ” Andrei Şerban la Ipoteşti: Un Eminescu care vă vorbeşte vouă”

Vezi

30. Adrin Dinu Rachieru – „Eminescu după Eminescu”

Vezi documentarul

31. ” Ultimele zile ale lui Eminescu”

Vezi

32. Sculptorul Nicolae Pascu  – „Bustul lui Eminescu”

Vezi

Tudor Călin Zarojanu ” Despre Eminescu”

Vezi

Ovidiu Moceanu şi Doru Munteanu evocându-l pe Eminescu

Vezi

” Vremea trece, vremea vine”

Vezi

Viorica S. Constantinescu ” Dicţionar de cultură poetică Eminescu”

Vezi

Florin Aurel Ţuscanu ” Sentimentul religios în opera lui Eminescu”

Vezi

Iulian Costache  despre  „Eminescu – Negocierea unei imagini”

Vezi

Tudor Vianu ” Portret Eminescu în Amintirile lui Slavici”

Vezi

Dan C. Mihăilescu ” Despre omul din scrisori”

Vezi

Constantin Barbu, Mircea Micu şi N. Georgescu la lansarea de carte ” Codul Invers” (2009)

Vezi

Horia Bădescu ” Ideea de Eminescu”

Vezi

Eugen Simion, ” Eminescu, un ultim romantic”

Vezi

Valeriu Râpeanu ” Despre Eminescu şi cultura română”

Vezi

” Gheorghe Sărac – Eminescu contemporanul nostru”

Vezi

Prof. univ. dr. N. Georgescu, George Roncea şi Daniel Roxin, în dialog despre Eminescu

Vezi

Varujan Vosganian despre Eminescu

Vezi

Prof. Constantin Barbu despre Memorialul Eminescu

Vezi

Gh. Bucur ” Conștiința continuității dacice la

Eminescu„

Vezi

33. Horia Zilieru, „Elogiu adus  Bălăucăi”

VEZI FILMUL

34. Petre Anghel, ” Despre Eminescu şi nevoia de modele”

Vezi filmul

35. Alexandru Cristian Miloş, ” Eminescu, victima unui asasinat politic !?”

Vezi filmul

36. Theodor Codreanu, ” Despre Eminescu şi canonul occidental”

Vezi documentarul

N.Georgescu ” Eminescu – omul politic”

Vezi

N. Georgescu ” Eminescu astăzi”

Vezi

37. Horia-Roman Patapievici ” Prelegere cu tema Eminescu şi viziunea paradiziacă” – Chişinău, ianuarie 2012

Vezi prelegerea

Eusebiu Ştefănescu, ” Dor de Eminescu”

Vezi

Acad. Solomon Marcus ” Poetica matematică în opera lui Eminescu”

Vezi

Despre sfârşitul lui Eminescu

Vasile Danci Moroşanu în dialog cu Mircea Bostan

Vezi

Experiența Eminescu, cu Acad. D. Vatamaniuc, I.Caramitru și Aurelian-Octav Popa

Vezi

Mărturie despre mine însumi,  cu Acad. D. Vatamaniuc și prof. V. Beliș

Vezi

Film documentar Eminescu (2014)

Realizatori: Miruna Moraru şi Virgil Diaconescu.

Vezi

Lansarea Colecţiei de carte ” Biblioteca Mihai Eminescu”, la Biblioteca Metropolitană Bucureşti, proiect coordonat de prof.dr. Constantin Barbu (15.06.2012)

Au participat: Prof. Univ. dr. Adrian Năstase, Artişti, Academicieni, Eminescologi, ziarişti etc

Vezi

 

37. Prof. dr. Nae Georgescu, Prof. dr. Teodor Codreanu, dr. Gheorghe Ene, Victor Roncea, jurnalist, despre Eminescu.

    Vezi

38. Academica – Eternul Eminescu

15.01.2008

Participă: conf. univ. dr. Agnes Erich, dr. George Coandă, Lucian Grigorescu

Vezi

39. Lansare de carte:  Iulian Costache  „Eminescu Negocierea unei imagini” Un film de Vasile Mureşan – Murivale

Vezi

40. „Eminescu – Flacără şi Geniu” 2012

Vezi

41. Tudor Vianu despre Eminescu

Vezi

G. Călinescu despre Eminescu

Vezi

Perpessicius despre Eminescu

Ascultă

42. ” Miroase-a flori de tei de Eminescu”

Vezi

43. ” Pe urmele lui Eminescu” (2012)

Vezi

44. I.P.S. Calinic ” Vorbind despre Eminescu” (2012)

Vezi

45. Grigore Vieru, ultima înregistrare filmată -ianuarie 2009

(Ultima seară din viaţă a petrecut-o la un concert organizat la Cahul, unde l-a sărbătorit pe Eminescu )

Vezi

Spiridon Cîrstocea, vorbind despre bastonul lui Eminescu

Vezi

Valentin Coşereanu despre Eminescu la Putna (1)

Vezi

Valentin Coşereanu despre Eminescu la Putna (2)

Vezi

Mircea Dogaru ” Eminescu, mereu contemporan”

Vezi

” Eminescu şi aromânii” (Partea I-a)

Vezi

” Eminescu şi aromânii” (Partea a II-a)

Vezi

” Eminescu şi aromânii” (Partea a III-a)

Vezi

” Eminescu şi aromânii” (Partea a IV-a)

Vezi

” Eminescu şi aromânii” (Partea a V-a)

Vezi

” Eminescu shi Armanjli”

Vezi

Prof. Ion Buzea ” Despre Eminescu” (1994)

Vezi

Prof. Ion Buzea, ” Despre Eminescu” (1995)

Vezi

Nicolae Dabija ” Despre Eminescu”

Vezi

Mihai Eminescu omagiat la Libraria ” SOPHIA”- Bucuresti, ianuarie 2012

Vezi

Mihai Eminescu-poetul nepereche- emisiune radio

Ascultă

Adrian Păunescu ” Eminescu este în această naţie”

Ascultă

Mihai Cimpoi ” Mihai Eminescu Dicţionar Enciclopedic „

Ascultă

Academicienii Mihai Cimpoi şi Vasile Bahnaru despre Eminescu

Vezi

Simpozion Eugen Simon despre Mihai Eminescu (Târgovişte, 16 ianuarie 2013)

Vezi

„Teama de Eminescu” – film documentar

Vezi

„Misterioasa moarte a Poetului Mihai Eminescu”

Vezi

Statuia lui Mihai Eminescu de la Iasi

Vezi

Fantoma lui Eminescu. La Văratec

Vezi

Prof. N. Georgescu despre ediţiile de poezii Eminescu

Vezi

Dumbrăveni și valoarea europeană a lui Eminescu

Vezi

Eminescu și China

Vezi

Interviu (1971) cu Zoe Dumitrescu – Bușulenga
 
Vezi
 
Maica Benedicta (Zoe Dumitrescu – Bușulenga)
Vezi
 
Interviu Mircea Badea cu Zoe Dumitrescu -Bușulenga (2000)
(partea I)
 
Vezi
 
Interviu Mircea Badea cu Zoe Dumitrescu -Bușulenga (2000)
(partea a II-a)
 
Vezi
Eusebiu Stefănescu la premiile UZP ( Eminescu Ziaristul) 28 -iunie 2013, la Muzeul Literaturii București  ( by „Ziariști online”)
Vezi
Miruna Munteanu în dialog cu acad. Eugen Simion şi Victor Crăciun despre Eminescu (Ianuarie 2014)
 
Vezi
Iuliana Ciugulea despre Eminescu (Ianuarie 2014)
 
Vezi
Cuvântul  Preafericitului Părinte  DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Academia Română, 15 Ianuarie 2014
Vezi
Ediţii ale operei lui Mihai Eminescu în Biblioteca Sfântului Sindod
Vezi
Varianta color *2014* a filmului ” Eminescu, Veronica, Creangă”
Vezi
Salonul National ” Mihai Eminescu”, editia Ianuarie 2014
Bucuresti, Palatul Parlamentului (Partea I-a)
Vezi
Salonul National ” Mihai Eminescu”, editia Ianuarie 2014
Bucuresti, Palatul Parlamentului (Partea a II-a)
Vezi
N. Stănescu și Geo Bogza despre Eminescu (1967)
Vezi
Doi sori (film documentar despre M. Eminescu și Zoe Dumitrescu Bușulenga)
Vezi
Acasă la Veronica Micle
Vezi
Nepoata Veronicăi Micle
Vezi
Eminescu la Mânăstirea Neamț (2014)
Vezi
Eminescu la Vânători Neamț
Vezi
Dumitru Grumăzescu – Reconstituirea lui Eminescu într-un anticariat
Vezi
Gh. Bucur, ” Eminescu – conștiința continuității dacice ”
Vezi
Ambasadorul Marii Britanii recitând din Eminescu
Vezi
DOREL VIȘAN, recital EMINESCU
Vezi
DOREL VIȘAN, ”EMINESCU- om și geniu”
Vezi
MIRCEA CĂRTĂRESCU, Despre Eminescu și romantism
Vezi
NICOLAE DABIJA Despre Eminescu
Vezi
Doi cărturari romașcani ( Violeta Lăcătușu, Gh. A.M. Ciobanu) în dialog despre Eminescu)
Vezi
LUCIA OLARU NENATI, Despre Eminescu – Jurnalist
Vezi
UZPR – ”Seratele Eminescu”, Institutul Cultural Român, București, 08.12.2014,
I.P.S. Teodosie Tomitanul
Vezi
UZPR – ”Seratele Eminescu”, Institutul Cultural Român, București, 08.12.2014,
Prof. univ. dr. Nicolae Georgescu
Vezi
UZPR – ”Seratele Eminescu”, Institutul Cultural Român, București, 08.12.2014,
G-ral dr. Mircea Chelaru
Vezi
UZPR – ”Seratele Eminescu”, Institutul Cultural Român, București, 08.12.2014,
Doru Dinu Glăvan
Vezi
”La steaua care-a răsărit”
Recital Emil Boroghină
Vezi
Gala de decernare a Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu
Botoșani, 2014
Vezi
Manifestări Eminescu (ianuarie 2014)
Partea a II-a
Vezi
Constantin Barbu – Despre Eminescu ( 21.09.2014)
Vezi
Despre Eminescu, cu dragoste
Vezi
Ipotești – casa Poetului
Vezi
Dan Puric – la Ateneul Român ( 15 iunie 2014)
Vezi
Klaus Werner Iohannis – mesaj de Ziua lui Eminescu (15. 01.*15)
Vezi
Viorel Cosma – Violon d * Ingres, Eminescu
Ascultă
 
 

One thought on “4. Cinema & Videograme

  1. MIHAI EMINESCU, SUFLUL VIU AL ISTORIEI GETO-DACILOR
    (Lucrare prezentată la „Congresul civilizaţiei traco-geto-dacilor” Ediţia I, Buzău, România, 2016)
    Prof. Ecaterina Chifu

    Mihai Eminescu, geniu universal, vine din „nemărginirea timpului1” să ne dea „din ramurile gândului1” imboldul de a face eforturi ca „totul să fie dacizat2” la noi, în România Mare, adică să se revină la acel univers plin de armonie şi de pace, în care se respectă legile juste, favorabile românilor, sperând în reînvierea virtuţilor neamului românesc, moştenite de la Daci. M. Eminescu, „cea mai înaltă conştiinţă românească4” este poetul de geniu care a ridicat un templu poeziei în spiritualitatea românească şi universală, poet a cărui personalitate a atins dimensiuni enciclopedice ale cunoaşterii, fapt ce i-a permis să evoce istoria neamului nostru în tablouri vii, de o neasemuită frumuseţe şi expresivitate. Iubind poporul român, Eminescu a subliniat în versuri şi în articole din ziare, precum şi în manuscrise, unitatea lui etnică străveche, spirituală, religioasă, susţinută de o limbă unică, tradiţii şi obiceiuri identice, port asemănător al românilor din spaţiile ce le-au populat, precum şi de legi nescrise care trebuie a fi aplicate conform „jus ollache /ollachorum8” adică după obiceiul pământului. „Nu existã nici o deosebire între rasa românã din Muntenia, Moldova, din cea mai considerabilã parte a Ardealului şi a Ţãrii Ungureşti. E absolut aceeaşi rasã, cu absolut aceleaşi înclinări şi aptitudini.8”. „Românii nu sunt nicăieri colonişti, venitúri, oamenii nimănui; ci, pretutindenea unde locuiesc, sunt autohtoni, populaţie mai veche decât toţi conlocuitorii lor8″.
    Aducând drept argumente asemănările lingvistice din spaţiul românesc, Eminescu conchide: „O unitate atât de pronunţatã a limbei dovedeşte o unitate de origini etnice8”.
    Limba română era vorbită pe teritorii largi de Dacii ce au migrat spre toate punctele cardinale, înmulţindu-se numeric. El menţionează într-un articol din „Timpul2” :cum avarii conduşi de Martin şi Comentius în anul 579, vorbeau aceeaşi limbă cu geţii.
    În recenzia din „Convorbiri literare2” la lucrarea lui Iulius Jung, „Die Anfänge der Romanen(Kritisch cthnographische Studiem)” apărută la Viena, în anul 1876, favorabilă ideii noastre naţionale, îndeosebi ideii de continuitate, Eminescu, pornind de la întrebarea „Stăruit-au românii în aşezările lor din Dacia Trăiană sau au trecut Dunărea în vremea lui Aurelian şi au reocupat Dacia în sec. al XII-lea?2” demonstrează cu argumente solide că teoria vidului nu este valabilă, că Dacii au continuat existenţa în vatra lor strămoşească. Poetul a pus mereu în lumină permanenta continuitate şi statornicia poporului român în opera literară şi în publicistică. Poetul naţional M. Eminescu a fost printre primii intelectuali români care a încercat „restaurarea” originii dacice, militând pentru realizarea „Daciei Mari” prin Societatea „Carpaţi” şi activitatea publicistică. El era mândru de fizionomia românilor, având ca strămoşi Dacii, apreciaţi de etnograful Hoffman(sec. al XVIII-lea), menţionat de poet în „Timpul2” unde a redat observaţia acestuia: „Dezvoltarea craniului la rasa românã e admirabilã, cã sunt cranii care meritã a fi în fruntea civilizaţiei8”„Fiţi voi romunculi, eu simt în mine dacul7” afirma Eminescu în anul 1880, într-o variantă a poeziei „Ai noştri tineri” pentru a se distinge de cei ce susţineau curentul latinist.
    Venit din eternitate şi întors în eternitate, Eminescu, dorea la „trecutul mare, mare viitor1” în România pe care o invoca cu multă iubire „Ţara mea de glorii, ţara mea de dor1” ce trebuie apărată cu toate forţele. „Scrisoarea III1” evocă, prin glasul lui Mircea cel Bătrân, vitejia strămoşilor noştri ce l-au înfruntat pe „Darius al lui Istaspe1” şi „Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încape1” ce-au dorit „pământ şi apă1” şi s-au făcut „toţi o apă şi-un pământ1”. Acest episod este reluat şi în poemul „Gemenii1”.
    Eminescu a intenţionat să redea în piesele sale de teatru istoria neamului românesc, evocând figuri reprezentative: Decebal, Dochia, Mircea cel Bătrân, Horia, Avram Iancu, Mureşan, pe cei din neamul Basarabilor şi al Muşatinilor.
    Mihai Eminescu era fascinat de civilizaţia geto-dacică de care a luat cunoştinţă din cronicele vechi, din biblioteca lui Aron Pumnul sau din cursurile de la Viena ale profesorul său de istorie Ernst Rudolf Neubauer, scriitor, autor de cărţi, poezii, studii, basme, ce a pus în lumină „lumea veche a Dacii6”. Unele din temele poetice eminesciene sunt inspirate de concepţiile despre viaţă şi moarte ale Dacilor şi ale zalmoxianismului: „Genaia3”(proiect de poem dramatic ce trebuia să redea o cosmogonie originală, conform miturilor dacilor), „Decebal3”(piesă de teatru în versuri ce evocă pagini zguduitoare din istoria Daciei”), „Miradoniz1”(poem ce redă universul mirific al spaţiului ancestral), „Memento mori1”(poem în care Dacia apare într-un cadru natural plin de feerie, în contrast cu alte ţări evocate în această „Panoramă a deşertăciunilor1”), „Sarmis1”( are ca personaj pe „Pe Sarmis, craiul tânar din Getia cea veche1” redă iubirea idilică dintre doi tineri, într-un decor de vis, iubire ce se vrea durabilă, dincolo de spaţiu şi de timp, ca la neamul „nemuritorilor”, revenind ca un lait-motiv versurile:

    „Iar caii albi ai mării şi zimbrii zânei Dochii
    Întind spre apă gâtul, la cer înalţă ochii1”.

    .În „Sonete1” poetul se lasă copleşit de basmul „zânei Dochia” ce îndeamnă la visare”). „Glossa1”este catehismul poetic eminescian, fiind realizată prin versuri-sentinţe ce amintesc de înţelepciunea Dacilor, de Legile Belagine). Poemul „Gemenii1” evocă figuri istorice ca Sarmis, Tomiris, Brigbelu. Primele versuri redau locul de vecii al „regilor dacici”:

    „O candelă subţire sub bolta cea înaltă
    Lumină peste regii cei dacici laolaltă,
    Cari tăiaţi în marmur cu steme şi hlamide
    Se înşirau în sală sub negrele firide. 1”

    La nunta lui Brigbelu participă şi zeii Daciei:

    „Brigbelu, rege tânăr din vremea cea căruntă,
    Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la nuntă.
    Frumos au ars în flăcări prinosul de pe vatră,
    Pe când intrară oaspii sub bolţile-i de piatră.
    În capul mesei şade Zamolxe, zeul getic,
    Ce lesne urcă lumea cu umăru-i atletic.
    În dreapta lui sub vălul de ceaţă mândrul soare,
    În stânga-i şade luna sfioasă, zâmbitoare… 1”

    Figura frumoasei mirese, Tomiris „Odor cu păr de aur şi ochiul înţelept” seamănă cu cea a femeilor din neamul Dacilor: „În păru-i lung de aur se învălea, Tomiris1”.
    Zamolxe, participant la nuntă, alături de soare şi lună este „Sămănător de stele şi-ncepător de vremuri1” şi însumează principiul unirii într-un întreg ce cuprinde toate părţile, care se influenţează unele pe altele, preluând calităţile totului, conform credinţei Dacilor. El, marele zeu, capătă proporţii gigantice în viziunea lui Sarmis, ce apare ca un strigoi, după ce a fost ucis de fratele lui geamăn, Brigbelu:

    „Zamolxe, zeul vecinic, ridică a sa frunte
    Şi decât toată lumea de două ori mai mare,
    Îşi pierde-n ceruri capul, în jos a lui picioare.
    Cum sufletul lui trece vuind prin neagra ceaţă,
    Cum din adânc ridică el universu-n braţă,
    Cum cerul sus se-ndoaie şi stelele-şi aşterne,
    O boltă răsărită din negure etern,
    Şi, decât toată lumea de două ori mai mare,
    În propria lui umbră Zamolxe redispare. 1”

    În „Povestea Dochiei şi ursitorilor1” apare mitul Dochiei şi precum şi al ursitoarelor, implicate în destinul oamenilor, una urându-i fiului Dochiei să fie mare împărat, alta viteaz şi înţelept, iar altă ursitoare îi prezice „viaţă fără moarte şi tinereţe fără bătrâneţe1”, ca în concepţia Dacilor zamolxieni, idee preluată de Petre Ispirescu în „Basmele românilor”.
    În poemul „Strigoii1” apare iar Zamolxe(„moartea morţii şi învierea vieţii!1”) care este invocat de magul „uitat de moarte1” să dea viaţă reginei dunărene, Tomiris, de o frumuseţe ideală(ca mai toate figurile feminine eminesciene, cu ochii albaştri şi părul lung, blond, asemenea Dochiei), iubită de Arald, avar venit de pe Volga:„Duh dă-i tu, Zamolxe, sămânţă de lumină/ Din duhul gurii tale ce arde şi îngheaţă1”.
    Se spune doar şoptit că Eminescu era un „iniţiat” dar nu şi cine l-a iniţiat, unde a avut loc iniţierea. D-l profesor Dumitru Copilu-Copilin, la lansarea cărţii „Eminescu în circuitul universal”(Editura Bibliotheca) a spus că nu se ştie nimic despre viaţa lui Eminescu de la 16 la 17 ani, după plecarea de la Blaj şi trecerea munţilor în regat(Ţara Românească). Este imposibil să nu fi poposit şi la Mânăstirea Sinaia, unde erau atâtea cărţi şi manuscrise şi preoţi învăţaţi. Nu întâmplător s-au descoperit la Sinaia plăcuţele de aur unde era scrisă istoria Dacilor. Cineva le păzea acolo, din moşi strămoşi, căci au existat mereu tăinuitori, păstrători ai credinţei străvechi.
    Faptul că a dus o viaţă monahală poate fi confirmat de nuvela „Cezara”(o scriere de tinereţe), căci călugărul Ieronim, personaj ce iese din mănăstire în urma unui călugăr bătrân şi are înfăţişarea poetului. În acest caz, a avut acces la acele cunoştinţe transmise pe cale orală, din preot în preot, încă din timpul şcolii zamolxiene, căpătând calităţi de a accede la comunicarea cu entităţi spirituale, cum s-a demonstrat în zilele noastre, că fiecare fiinţă emite biofotoni ce circulă cu viteza luminii în univers, cum susţine de d-l prof. Dr. Dumitru Constantin Dulcan(„Inteligenţa materiei”).
    Magul din „Povestea magului călător în stele1” iniţiat în tainele lumii, al cabalei, un iluminat, îi dă învăţătură fiului de împărat, cel ce află de la seraf(un înger) că toţi oamenii, după un vechi mit strămoşesc, au stele în cer care pier la moartea lor, acesta însă nu are, căci Marele Creator a pus în el semnele geniului:„Cum toate-s el şi dânsul în toate e cuprins/ Astfel tu vei fi mare ca gândul tău întins1”. În zborul lui prin spaţiu, fiul de împărat este asemenea luceafărului, plutind ca solomonarii, prin „cer de stele1” străbătând distanţe incomensurabile în câteva clipe.
    În „Odin şi poetul1” autorul îşi doreşte să întâlnească în mare „Pe zeii vechi şi mândri ai Valhalei1” şi imaginează un dialog cu Odin(frate cu Zamolxe) spunându-i:„Ca un luceafăr am trecut prin lume1” şi evadează în visul de iubire cu o zână a mării, proiectând astfel o posibilă fericire. Acolo îl întâlneşte pe Decebal ce-l întreabă ce mai face regatul său „ce Dacia se numea1” şi despre cetatea lui, Sarmisegetuza. Poetul o vede strălucitoare, „cu pietre scumpe, ca de granit1” prin coroana regelui(simbolizând Dacia viitoare) şi îi vorbeşte de decăderea romanilor.
    Legătura transcendentală dintre Eminescu şi spiritul dacic susţine d-na Lucia Olaru Nenati că are la bază situarea vechii sale case de la Ipoteşti pe o construcţie dacică6.
    Decebal, fiu „al Daciei vechi3” figură legendară, luptător pentru libertatea dacilor, este evocat în poemul dramatic „Decebal3” impresionează prin caracterul său, el, căruia Roma îi plătea tribut, stăpânea o ţară întinsă. Decebal spune că, deşi învins, povestea neamului de dac va pătrunde în cartea de istorie. El compară cu marea Dacul, care-i când „un diluviu….când murmuire3”, „o infinită armonie”(„Astfel e dacul. El se avântă-n luptă /El luptă… apoi piere3”). El îl avertizează pe regele iazigilor, prieten al Romanilor, Iaromir, că, dacă Dacia cade, toate popoarele dornice de cuceriri vor năvăli în Roma, căci Dacii sunt cei care au pornit dezastrul ei. La confruntarea dintre Daci şi romani participă şi zeii Daciei, înfruntându-i pe ai duşmanilor, apoi se retrag în mare: „Zeii daci ajung la marea ce deschide-a ei portale, / Se reped pe trepte nalte şi cobor în sure hale3”).
    Fiinţa supranaturale, „zmeii Daciei3” se implică în conflict. Decebal impresionat de jertfa Dacilor, îndurerat de soarta neamului său, văzând că ducii daci cântă, râd, bând vin cu otravă, cu părul albit subit, aruncă într-o prăpastie coroana şi rosteşte un blestem cumplit asupra romanilor: „Zeci de secole urcarăţi, zeci de secole să cădeţi/ Viaţa voastră să nu fie decât o lungă cădere!/ Cum aţi omorât voi un popor, astfel să muriţi şi voi!3” şi alege să moară cu demnitate. Într-o variantă prezentată pe scenă la Chişinău, după un scenariu de Mihai Prepeliţă, este inclusă şi poezia „Rugăciunea unui dac1” bătrânul dac fiind chiar, „Sânge al lui Burebist3”, Diurpaneu, regele ce i-a încredinţat lui Decebal conducerea Daciei, considerându-l viteaz şi bun strateg şi care-l înfruntă pe Traian. El îi cere pacea Daciei, dar, văzând dezastrul adus de romani, îşi doreşte intrarea în „veşnicul repaos1” prin extincţia totală, contrară concepţiei Dacilor ce se vor nemuritori şi cere de la Demiurg chinuri cumplite: „Până-oi uita durerea şi voi putea să mor1”.
    Poezia începe cu evocarea mitului creaţiei, prezent şi în gândirea strămoşilor noştri, în „Vede”, idei preluate în Rig-Veda, creaţie indiană, asemenea versurilor din prima parte a „Scrisorii I”:

    ”Pe când nu era moarte, nimic nemuritor,
    Nici sâmburul luminii de viaţă dătător,
    Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna,
    Căci unul erau toate şi totul era una;
    Pe când pământul, cerul, văzduhul, lumea toată
    Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
    Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în sine-mi:
    Au cine-i zeul cărui plecăm a noastre inemi1?”

    Demiurgul, spune poetul: „El este moartea morţii şi învierea vieţii! 1” cum credeau Dacii despre destinul lor, dirijat de Zamolxe. Mulţi eminescologi cred că prin această poezie, Eminescu şi-a anticipat moartea, fiind un vizionar, poezia capătă accente dramatice, mai ales că în dialogul cu divinitatea se foloseşte persoana I:

    „Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,
    Pân’ ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
    Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte,
    C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte,
    Că chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o,
    Că pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o –
    Când ura cea mai crudă mi s-ar părea amor…
    Poate-oi uita durerea-mi şi voi putea să mor.
    ……………………………………………
    Străin şi făr’ de lege de voi muri – atunce
    Nevrednicu-mi cadavru în uliţă l-arunce,
    Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,
    Ce-o să asmuţe câinii, ca inima-mi s-o rumpă,
    Iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
    Îndură-te, stăpâne, şi dă-i pe veci viaţă! 1”
    În lungul poem „Memento mori1”(Panorama deşertăciunilor), Eminescu aminteşte de faima şi decăderea popoarelor antice, evocând cu dragoste „raiul Daciei1”:
    „Lângă râuri argintoase, care mişcă-n mii de valuri
    A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri,
    Printre bolţi săpate-n munte, lunecând întunecos,
    Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate,
    Codrii de argint ce mişcă a lor ramuri luminate
    Şi păduri de-aramă roşă răsunând armonios.

    Munţi se-nalţă, văi coboară, râuri limpezesc sub soare,
    Purtând pe-albia lor albă insule fermecătoare,
    Ce par straturi uriaşe cu copacii înfloriţi
    Acolo Dochia are un palat din stânce sure,
    A lui stâlpi-s munţi de piatră, a lui streşin-o pădure,
    A cărei copaci se mişcă între nouri adânciţi. 1”

    Acest univers mirific, cu „luncile de roze1” şi plin de „flori mândre dumbrave1” cu murmur de izvoare şi lumini paradisiace, cu soare, lună, stele, unde se află palatul Zânei Dochia este evocat cu mult dor:

    „Peste podul cel uşure, zâna Dochia frumoasă
    Trece împletindu-şi părul cel de-auree mătasă,
    Albă-i ca zăpadă noaptea, corpu-i nalt e mlădiet,
    Aurul pletelor strecoară prin mânuţele-i de ceară
    Şi prin haine argintoase străbat membrele-i uşoare,
    Abia podul îl atinge mici picioarele-i de-omăt. 1”

    Dacia apare ca „împărăţia Zeilor”, ea este un tărâm de vis în viziunea poetului, unde revin „sufletele mari, viteze” ale eroilor Daciei în „şiruri luminoase1” ca prin „poarta de la rai1”:
    „Ăsta-i raiul Daciei veche-a zeilor împărăţie;
    Într-un loc e zi eternă, sara-n altu-n vecinicie,
    Iar în altul, zori eterne cu-aer răcoros de mai;
    Sufletele mari viteze ale-eroilor Daciei,
    După moarte vin în şiruri luminoase ce învie,
    Vin prin poarta răsăririi care-i poarta de la rai1.”
    Evocarea acestui ţinut mirific al „Vechii Dacii” este făcută ca o proiectare în viitor a renaşterii Daciei Mari, proiect în care credea cu ardoare şi pentru care a plătit cu viaţa. Acest tărâm mirific apare şi în nuvela „Cezara” în descrierea insulei lui Euthanasius de o rară frumuseţe, loc ales de poet pentru o iubire extraordinară, dar şi pentru o moarte lină, ca o disoluţie în elementele naturii. Şi cum să nu iubească Eminescu această ţară ce a cunoscut-o foarte bine, străbătând-o în lung şi lat cu trupele de teatru, culegând folclor şi cunoscându-i istoria pe viu.
    Concluzii:
    Eminescu, „omul universal” a creat o epopee lirică a mitului dacic, îndrăgostit de trecutul glorios al poporului român. El rămâne, „steaua polară a literaturii române9” „expresia integrală a sufletului românesc10” şi „soarele literelor româneşti5” care „şi-a asumat statutul etnic de dac5” şi „a lăsat testamentar credinţa în necesara asumare a condiţiei etnice superioarei civilizaţii dacice străbune5”.

    Bibliografie şi note:

    1)Mihai Eminescu – „Poezii şi proză” – Editura Cartea Românească”, 1974;
    2) Mihai Eminescu – Opere, vol. IX, XII; Ediţie criticã întemeiatã de Perpessicius – Editura Academiei Române, Bucureşti, 1980;
    3) Mihai. Eminescu – „Opera dramatică. Lucrări originale” – Editura Vestala, Bucureşti, 2001 p 29;
    4)Gheorghe Gavrilă Copil – Revista „Noi. Dacii” nr.87, 2016;
    5)Gheorghe Bucur –„Mihai Eminescu şi asumarea statutului etnic de dac”(revista „Dacia magazin”, nr.84, 85, decembrie, 2012, ianuarie, 2013;
    6)Lucia Olaru Nenati – Revista „Adevărul Moldovei”.
    7)Mihai Popescu – „Eminescu şi părintele istoriei” – „Dacia Magazin” nr.108, 109, decrmbrie, 2014;
    8)Radu Mihai Crişan – „Eminescu interzis. Gândirea politică” Editura Tibo, Bucureşti, 2009;
    9)Ştefan I. Stăiculescu – „Mihai Eminescu, Steaua Polară a literaturii române” – revista „Dacia magazin” nr.96, 97, decembrie, 2013, ianuarie, 2014;
    10)Theodor Codreanu – „Eminescu incorect politic” – Editura Scara Print, 2014.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: